Vreau să joc!
Posted on 10/05/2013
O, vreau să joc, cum niciodată nu am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniță – încătușat.
Pământule dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu , să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
deasupra cer, și cer sub mine –
și-aprins în valuri de lumină să joc
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
să nu cârtească:
“Sunt rob în temniță”
[Lucian Blaga- Poeme din 1919]
Foarte frumoase versurile,ma regasesc…dupa 36 ani de teama,tristete inexplicabila,lacrimi care ar fi trebuit sa fie zambet…traiesc autentic(de Pasti am mers pe cal in natura cu fata mea,ne-am at cu barca cu sinile in Luna Park deci am participat si eu…)am inceput sa dau la o parte barierele …
multumesc NICULINA ca ai intrat in viata mea!sunt si eu o Sagetatoare…
foarte frumos profund adevarat ce repreinta o mare parte din noi felicitari
Multumim…
Cu drag Cecilia. Mă bucur pentru tine și pentru viața minunată pe care ai început să o trăiești. Felicitări lumină.
foarte frumos
Mereu imi insuflati zborul… Multumesc <3
Sa jucam deci! Invitatia este exploziva, frumoasa si incitanta! sa jucam caci jocul este viata. Blaga a simtit si el asta si ne-a spus si noua prin tine.
Multumim pentru invitatie.
Cu drag,
Anca
Dupa 10 ani de predare dogmatica a poeziei lui Blaga, incep sa inteleg ca tot ce am facut in fata elevilor mei pana acum nu a fost decat sa neg profunzimea versurilor sale si nu din rea vointa ci din neintelegere. Lucian Blaga, cum el insusi afirma e mut ca o lebada intr-ale lumii si atat de plin de har intr-ale lui Dumnezeu. Cinste poetului in care Scanteia Divina s-a manifestat cu atata libertate!!!!