Scoica
Posted on 04/07/2014
Scoica
de Lucian Blaga
C-un zâmbet îndrăzneț privesc în mine
Și inima
mi-o prind în mână: tremurând
Îmi strâng comoara la ureche și ascult:
Îmi pare,
Că țin în mâini o scoică,
În care
Prelung și nențeles
Răsună zvonul unei Mări necunoscute….
O, voi ajunge, voi ajunge
Vreodat pe malul
acelei Mări, pe care azi
o simt,
Dar nu o văd?…
minunat, ne spune ca inima este locul sinelui divin prin care apartinem de Dumnezeu. fantastic
Super poezie exact asa simt sau simtim ca suntem multi care simtim asa cum spune si în poezie “marea pe care o simt” da sigur ca ajungem pană la mal de vrem cu adevarat.
Multumim de poezie.