Reflecții din vocea cunoașterii – partea a XII a
Posted on 04/02/2022

  • Vocea îngerului căzut este atât de puternică încât ne împiedică să auzim vocea șoptită a spiritului, a integrității noastre, a iubirii. Această voce tăcută ne șoptește tot timpul la ureche. Înainte de a învăța să vorbim, până la vârsta de un an sau doi, nu ascultăm decât această voce.
  • Când te naști, nu știi cine ești, dar corpul tău știe atât cine este, cât și ce are de făcut. Acesta este un alt tip de cunoaștere, o cunoaștere tăcută. Puteți simți această cunoaștere de fiecare dată când respirați.
  • Omul este un înger, iar viața sa este un mesaj. Puteți fi un mesager al minciunilor, al fricii și al distrugerii, sau un mesager al adevărului, al iubirii și al creației. Nu puteți transmite însă în același timp adevărul și minciuna.
  • Raiul este o poveste minunată, pe care o creăm singuri atunci când ne abandonăm în fața vieții și îi permitem să se manifeste prin noi, fără minciuni. Raiul este chiar aici, la îndemâna noastră, a tuturor, dar îți trebuie ochi ca să-l poți percepe.
  • Fructul Arborelui Vieții este viața însăși, sau adevărul. Viața este singurul adevăr care exista; este forța care creează fără încetare. Nu devii cu adevărat viu decât atunci când percepi aceasta forță în tine însuți, crezând cu toată convingerea în ea.
  • Adevărul nu se află în interiorul poveștii. El reprezintă puterea care creează povestea, adevăratul nostru eu interior, integritatea noastră. Nimeni nu ne poate conduce în acest loc decât numai noi înșine.
  • Când vocea cunoașterii devine vocea integrității, noi ne întoarcem la adevăr, la iubire, în rai, și trăim din nou fericiți.( de Don Miquel Ruiz)
No comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *