Conștientizarea – primul pas spre responsabilitate

A fi conștient:

– ați da seama de realitatea înconjurătoare;

– ați da seama de posibilitățile, potențele tale;

A fi responsabil:

– cel care poartă răspunderea unui fapt;

A trăi conștient înseamnă a fi atent, a percepe și a respecta realitatea, fie ea exterioară, obiectivă, fie interioară subiectivă.

A fi conștient este echivalentul cu a fi responsabil în raport cu realitatea, adică ceva de genul: aleg să văd și să recunosc ceea ce există mai degrabă decât să pretind că nu există.

                                         Autor articol: Ph. Niculina Gheorghiță

În orice situație, a trăi conștient înseamnă a opta pentru starea mentală cea mai potrivită acțiunii în desfășurare.

Viața conștientă presupune un anumit gen de independență intelectuală

A gândi nu înseamnă a recicla opiniile sau judecățile altora, ci a ne conecta acțiunile și ideile cu propriile valori, scopuri sau obiective.

A fi prezent în ceea ce fac înseamnă ai permite experienței să curgă prin conștiința mea, fără să o judec sau să o condamn.

Un om conștient se apleacă asupra acțiunilor și activităților lui, identificând adecvarea sau inadecvarea lor la obiectivele stabilite.

A trăi autentic înseamnă a nu minți. Cele mai devastatoare minciuni nu sunt cele pe care le spunem ci cele pe care le trăim.

       Viața autentică presupune congruență

Aleg să întâlnesc adevărul, să-l cunosc și să-i permit să mă elibereze: “Cunoașteți adevărul și adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32)

     Viața autentică se naște din conștientizare (adică sunt în contact cu experiența mea mentală și emoțională, cu impulsurile și valorile mele) și se dezvoltă din armonia puterii de discernământ și a viziunii de ansamblu.

În existența noastră a fiecăruia, apare un punct critic pe care îl putem numi “trezirea” în care devii conștient de tine, de cine ești de fapt, de ce vrei de fapt și spre ce tinzi de fapt. Este un moment magnific pe care și eu la rândul meu l-am trăit și în care experiența pe care o ai nu o poți uita niciodată, în care parcă au căzut toate lanțurile invizibile cu care erai legat de tine sau de alții. Este un moment în care rămâi gol, ramâi fără măștile la care ai lucrat o viață să ți le cizelezi și să ți le rafinezi, rămâi tu, cu tine cu Eul tău divin și atât. Este o experienşă de neuitat, este unică, atat ca consistenţă, moment de conştientizare cât şi ca primă etapă în procesul de responsabilizare.

        Conştientizarea a cine eşti şi ce vrei de fapt îţi deschide noi oportunităţi şi noi uşi spre procesul schimbării în regăsirea păcii interioare. Când eşti conştient de Dumnezeul din tine nu mai judeci pe nimeni, nu mai etichetezi pe nimeni, nu mai ai aşteptări de la nimeni şi nu mai vrei să salvezi pe nimeni. Eşti tu cu tine şi cu totul deopotrivă. Aici apare responsabilitatea, în a conştientiza că dacă faci ceva cuiva, de fapt îţi faci ţie, iar dacă faci ceva pentru tine de fapt, faci pentru toată omenirea.

Aici e frumuseţea şi împlinirea în actul de creaţie a Omului.

Atunci când eşti conştient, inevitabil eşti şi vulnerabil și responsabil.

Aceste caracteristici merg mână în mână şi sunt de nedespărţit.

Mult succes în a vă reconecta cu Sinele divin şi acționați pentru a vă împlini visele.