Doctorii din pădure

Posted on 27/04/2012

Pinul
Mugurii expectoranți sunt utilizați la fabricarea medicamentelor pentru căile respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. Extractele din rășini sunt de altfel eficace contra reumatismului, gutei și a bolilor de piele. Hidroterapia se poate lăuda cu meritele conurilor verzi și a acelor care se găsesc ca extracte în numeroase săruri de baie.

Ulmul
Dioscoride și Pliniu îi recomandau în vederea folosirii contra afecțiunilor pielii. Frunzele sale au ca efect o remarcabilă putere cicatrizantă și antiinflamatoare. A doua scoarță recoltată primăvara de pe ramurile tinere are calități astringente și se folosește la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. Este recomandată de asemenea pentru tratarea dermatrozelor și reumatismul. Din păcate, cea mai mare parte a ulmilor a fost decimată.

Mesteacănul
Seva mesteacănului are cea mai mare calitate terapeutică. În Suedia se produce din aceasta zahăr și vin. În Rusia se prepară bere și un fel de pastă pentru a o amesteca cu caviarul. În anumite provincii franceze se prepară vin spumos asemanător cu șampania. Scoarța sa este febrifugă, diuretică și stimulează digestia. Infuziile din frunze de mesteacăn sunt eficace contra gutei, reumatismului și calculilor renali iar mugurii activează secreția biliară.

Frasinul
Foarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, căci proprietățile sale terapeutice sunt numeroase. O infuzie de frasin administrată persoanelor care suferă de reumatism articular devine un adevărat elixir pentru o viață mai lungă. Ajută în lupta contra gutei și dureroaselor colici renale. Semințele sunt renumite pentru calitatea diuretică, iar scoarța ramurilor este febrifugă.

Castanul
În Ardeche, în Corse sau în Limousin, castanul este mai cunoscut sub numele de arborele de pâine. De-a lungul secolelor, țăranii utilizau făina de castan pentru ași face pâine. Bogate în substanțe, frunzele sale dezvoltă o acțiune sedativă asupra organelor respiratorii și pot vindeca bronșitele și reumatismul. Folosită tot ca infuzie, scoarța sa are proprietatea de a scădea temperatura. Castanul prezintă de altfel proprietăți bacteriostatice.

Stejarul
Regele pădurilor este un arbore sacru încă din Antichitate, datorită longevității sale excepționale. Frunzele, ghindele, scorța sunt foarte bogate în substanțe active și au proprietăți astringente și tonice. Se folosește contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarță oprește hemoragiile nazale. În timpul primului război mondial germanii făceau cafea din ghinde pentru a digera mai bine fără a fi agitați!

Mălinul
Originar din Orientul Mijlociu, mălinul este recunoscut pentru frunzele sale roșiatice. Dar nici fructele sale nu sunt lipsite de calitate. Nu există un mai bun diuretic ca fructele mălinului. Infuzia este recomandată contra inflamațiilor căilor urinare, gutei și artritei. Cu un gust delicios, fructele de mălin, asemănătoare cireşelor, dar mai micuțe, au avantajul de a fi foarte bogate în vitamina A. Pulpa lor se poate aplica pe față pentru a regenera epidermele obosite.

Teiul
Cine nu cunoste ceaiul roșiatic şi amărui al teiului? Nu există, în zilele noastre un mai bun depurativ. Îl găsim de altfel concentrat în mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive și antispasmatice realizează un excelent remediu contra stresului și oboselii. Bebelușilor prea neliniștiți li se fac chiar băi cu tei datorită acestor proprietăți. Pe timpul iernii, florile sale sunt utile în cazul gripelor durerilor sciatice.

Salcia
Nu a trebuit să aşteptăm apariţia ştiinţei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi proprietăţile salciei. Salicina conţinută de frunzele şi scorţa sa este precursorul structurii aspirinei de astăzi. Încă din Antichitate se cunoşteau calităţile sale de a reduce febra şi durerea. Ţăranii făceau ceai contra migrenei folosit ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii săi au efect sedativ şi reduc excitaţia genitală în caz de insomnie.

Fagul
Preferînd umbra şi umiditatea, fagul desăvârşeşte o pădure remarcabilă. Din punct de vedere al lemnului, el reprezintă fericirea tâmplarilor. Legenda spune că era lemnul favorit al vrăjitoarelor pentru mersul lor pe mătură. Scorţa sa netedă şi argintie are proprietăţi astringente şi antiseptice. Foarte eficace pentru dezinfectarea plămânilor, ea se foloseşte în diferite siropuri.