Cum întretinem boala în corp (II)

Posted on 28/07/2014

Victimizarea

Poziţia de victimă de cele mai multe ori aduce diverse beneficii interioare. Acestea sunt emoţii sau stări de care ducem lipsă, adică nu le-am activat în creierul nostru începând din copilăria noastră.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță

 Fiecare copil creşte cu încredere, acceptare, apreciere, admiraţie, respect, iubire. Dacă în copilărie nu ai primit aceste ingrediente, la nivel cerebral nu s-au creat neuroni care să formeze în timp reţele neuronale pentru a secreta acele neuropeptide care să ducă la o stare firească de bine.

De zeci de ani de când susţin oamenii să se vindece (reţineţi că nimeni nu vindecă pe nimeni, doar îl îndrumă cum să facă să se vindece), am observat la unii pacienţi că nu respectau recomandările date, evitau să-şi facă timp pentru ei, pentru curăţarea stărilor interioare, etc.

Într-o zi eram cu o doamnă la care simţeam că îi plăcea starea de om bolnav şi nu vroia să se vindece.

La a treia şedinţă de tratament am întrebat-o: „Doamnă chiar vreţi să vă vindecaţi?”.

Ea îmi răspunde: „Da, sigur că da”, dar am simţit că ceva nu e în regulă, aşa că o mai întreb o dată: „Doamnă chiar vreţi cu adevărat să vă vindecaţi?”. Ea a rămas surprinsă de insistenţa întrebării mele (observaţi cuvântul „adevărat”), s-a uitat la mine şi a început să plângă.

Am lăsat-o să se liniştească şi apoi am întrebat-o de ce a pufnit-o plânsul. Mi-a răspuns astfel: „Am început să plâng pentru că am realizat când aţi pus a doua oară aceeaşi întrebare şi am conştientizat că, dacă eu aş fi într-adevăr sănătoasă, băiatul meu nu m-ar mai vizita, nu mi-ar mai da atenţie, nu ar mai suna zilnic să vadă ce fac, nu m-ar mai ocroti , într-un cuvânt nu ar mai avea grijă de mine şi de ce mai fac.”

Dragi cititori, aş vrea să observaţi şi dumneavoastră: cu ce a fost diferită a doua întrebare de prima?

În a doua întrebare am introdus cuvântul „cu adevărat”. Am sesizat că atunci când folosesc acest cuvânt în exprimare, cad măştile celor cu care discut, ei se eliberează şi îşi dau voie să se arate cum sunt în interior. Este un cuvânt care face miracole.

Pentru a vă autocunoaşte sau a vă da seama dacă sunteţi victime sau nu într-o stare, situaţie, relaţie, eveniment, etc, puneţi-vă întrebări folosind cuvântul „cu adevărat”.

 De exemplu:

• „Eu sunt cu adevărat fericit(ă) în relaţia x?”,
• „Eu sunt cu adevărat liniştit(ă) când merg acolo?”,
• „Eu sunt cu adevărat …?”.

Este foarte uşor şi la îndemâna dumneavoastră să vă autocunoaşteţi, doar să vreţi asta. Totul se arată şi se întâmplă conform intenţie observatorului.

Acea doamnă din exemplul de mai sus a fost primul om prin care am descoperit că sunt multe beneficii în poziţia de victimă. Asta se întâmpla prin anul 1996. De atunci şi până în prezent am aflat prin consiliere şi practică psihologică şi psihospirituală, foarte multe astfel de beneficii şi am conştientizat că cel mai mare ajutor pe care îl dai unui om pentru a se vindeca este să-l îndrumi şi să-l susţii să devină conştient de ce ascunde în spatele menţinerii şi întreţinerii bolii de la nivel energetic şi informaţional până la nivel fizic.

Poziţia de victimă, din păcate te menţine la un nivel de frecvenţă de nivelul sigiliului doi, adică foarte coborât, unde veţi experimenta controlul, manipularea, boala, sărăcia, într-un cuvânt lipsurile de toate tipurile.

În această poziţie de victimă tu creezi în fiecare clipă, (moment, zi) la nivel cuantic şi apoi în plan real, fizic, nefericirea, depresia, suferinţa şi apoi ajunge boala în corpul fizic.

Vinovăţia este o formă de ură de Sine. Atunci când te simţi vinovat te negi pe tine şi e ca şi cum te anulezi prin faptul că „nu eşti bun pentru…”, „nu ai fost în stare să…”, etc.

Pentru a ieşi din vinovăţie este foarte important lucrul susţinut cu tine, cu interiorul tău, cu împlinirea nevoilor tale interioare. Spor la lucru cu voi. Din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și iubire.