ACIDITATEA ŞI ALCALINITATEA

Posted on 30/06/2012

În natură valoarea PH – ului variază între 0 – acid clorhidric si 14 – soda caustică (ambele valori fiind în afara zonei utile corpului nostru), iar apa pură are un PH-în jur de 7, care este considerat neutru, sau mai bine spus PH-ul armonios.

În corpul uman PH-ul variază între 1.2-3 pentru sucul gastric si 7.6-8.6 secreţia biliară, valoarea neutră fiind în jur de 7.

Ce este acidoza metabolică?

Deoarece PH-ul armonios este esenţial pentru buna funcţionare a corpului nostru, sistemul imunitar intervine de îndată ce există prea mult sau prea puţin acid în sânge. Este mult mai uşor să măriţi aciditatea corpului decât să măriţi alcalinitatea lui, deoarece sunt puţine alimente care sunt alcaline şi multe alimente tip fast-food sunt acide. Sistemul nostru imunitar are nevoie să creeze un „tampon” alcalin, pentru a ne proteja corpul de aciditate, pentru asta folosind minerale precum calciu. Dacă condiţiile de aciditate persistă, rezervele minerale ale corpului se pot diminua şi se pot face depozite în alte locuri, rezultând o cristalizare acidă în artere, în membranele mucoaselor şi încheieturi. Prea mult stres şi gânduri negative pot să contribuie de asemenea la aciditate.

Uneori oamenii pot deveni prea alcalini, o condiţie temporară în mod obişnuit, datorită tratamentelor medicale (diureticele). Această situaţie este echilibrată de rinichi.

Deci condiţia mai des întâlnită este numită acidoză metabolică, ce diferă de acidoza datorita funcţionării defectuoase a unor organe sau datorită tratamentelor medicale. Ea devine cronică datorită mediului din ce în ce mai poluat, stilului de viaţă nesănătos, lipsei de exerciţiu fizic, lipsei de odihnă şi de forţa vitală Chi. Deoarece „suntem ceea ce mâncăm”, evitând hrana care formează acizi (care este în cea mai mare parte Yang) şi mărind aportul de hrană alcalină (care este în cea mai mare parte Yin), am putea sa echilibrăm balanţa PH-ului şi să dobândim armonia între Yin şi Yang (ceea ce în chinezeste se numeşte Tai Chi).

Acidoza metabolica si digestia incompleta

Dacă mâncăm prea multă hrană ce formează acizi, lipsa unui tampon alcalin poate aduce corpul in conditia de acidoză metabolică, digestie incompletă si constipatie – conditii de care sufera aproape 95% din populatia din tarile civilizate. Se spune ca aceasta conditie predispune la 90% dintre toate bolile umane. Aceste conditii se faciliteaza una pe alta, ca intr-un cerc vicios: acidoza metabolica este intotdeauna asociata cu o forma de constipatie, ceea ce inseamna ca produsele reziduale ale metabolismului nu sunt suficient inlaturate din tesuturile celulare, ducand la astuparea canalelor de eliminare, ceea ce duce la si mai multa aciditate. O sursa importanta a cresterii aciditatii si toxicitatii este un colon blocat. De indata ce membrana mucoasei este imbacsita, eliminarea devine din ce in ce mai incompleta si corpul din ce in ce mai toxic, rezultand o acidoza si mai mare si o varietate de probleme cu bacteriile si ciupercile, alergiile, astmul, oboseala cronica, diabetul, obezitatea, etc.

Acidoza metabolica si razboiul dintre ciupercile si bacteriile „bune” si cele „rele”

Corpul nostru poate fi comparat cu un camp: daca solul are balanta corecta intre alcalinitate si aciditate, atunci vor trai in el micro organismele potrivite. Daca balanta s-a dereglat, atunci se pot inmulti ciupercile si bacteriile „rele”, care intr-un organism supra acid se pot manifesta ca probleme de piele, digestie ingreunata, flatulenta, infectii cu candida sau miros urat. Acest razboi intre micro organismele „bune” si cele „rele” va influenta metabolismul nostru si ne va angrena in ciclul oboselii cronice, in acel moment sistemul nostru imunitar avand o rezistenta scazuta fata de boli si infectii mai grave.

Acidoza metabolică şi alergiile, mucusul şi astma

Într-o răceală obişnuita membranele mucoasei din sistemul nostru respirator produc mari cantitati de mucus in efortul de a elimina infectia. Conditiile acide prelungite pot duce la aceeasi reactie, crescand cantitatea de mucus produsa in intestinul subtire, in sistemul respirator si in alte parti ale organismului. Aceste simptome reprezinta un efort al organismului de a elimina produsele acide reziduale. Asa cum expunerea la factorii alergici poate declansa secretia mucoasei, la fel o poate face si aciditatea. Este important sa va dati seama de asta si sa eliminati aciditatea inainte de a incerca sa eliminati mucusul, deoarece acesta poate fi produs de organism pentru a se proteja de acizii poluanti.

Acidoza metabolica si oboseala cronică

Pe masura ce corpurile noastre devin din ce în ce mai poluate şi digestia noastră devine din ce în ce mai puţin eficientă, corpul nu mai poate obtine suficienta energie din ceea ce mănâncă, rezultand oboseala. Cererea constantă de energie determină metabolismul să fie foarte activ şi să nu lucreze eficient, ceea ce agravează situaţia. În plus, aciditatea crescută slăbeşte activitatea motrica (acidul lactic), ceea ce ne face să ne simţim obosiţi foarte repede când începem o activitate. Apar gândurile negative, care, la fel ca şi coşmarurile, apar de obicei după o masă copioasă, consumul de alcool, lucru descris şi de filozoful grec Aristotel.

În plus, ficatul trebuie sa lucreze foarte mult pentru a filtra şi îndepărta toxinele, ceea ce necesita şi mai multa energie, care este luata din alte parti ale corpului, ducand la epuizare fizica cronică. Ficatul începe să producă mai mult colesterol, încercând să cureţe sângele de toxine (fenomenul de chelare), ceea ce ridică nivelul colesterolului şi al LDL, ducand la un alt cerc vicios:

Acidoza metabolica si obezitatea, diabetul

Nivelul crescut al colesterolului si marirea secretiei de insulina se manifesta impreuna cand corpul acumuleaza grasime pentru a neutraliza si depozita agentii poluanti. In loc de a privi grasimea ca o amenintare, considerati ca ea este modalitatea corpului de a se proteja pe sine. Incercati initial sa eliminati toxicitatea si veti descoperi ca pierderea in greutate devine mai usoara. Cu un PH sanatos arderea grasimii se face mai rapid si este mai putin probabila revenirea dintr-o dieta prin reacumulare de grasime. Deoarece nivelele ridicate ale insulinei si acumularea de grasime sunt simptomele iar aciditatea este cauza, aceleasi lucruri afecteaza pancreasul, in care diabetul poate fi in legatura directa cu nivele inalte ale toxicitatii si nivele scazute ale PH – ului.

Acidoza metabolică, arsurile inimii şi boala de reflux gastro – esofagiană

Arsurile inimii sunt de fapt unul dintre primele simptome ale conditiilor prelungite de aciditate. Aceasta ar putea eroda muschiul sfincterului de la inceputul stomacului si, atunci cand este puternic erodat acesta nu se inchide corect. Acest lucru poate degenera in GERD boala refluxului gastro – esofagian. Poate fi afectat si esofagul, ducand la dificultati in inghitire. Bautul cafelei, ceaiului negru si alcoolului (ce sunt foarte acide) in cantitati mari, cat si fumatul, contribuie de asemenea la instalarea acestei boli. In loc de a lua medicamente care reduc aciditatea, sunt necesare masuri generale de alcalinizare si o schimbare permanenta a dietei.

Acidoza metabolică şi tractul urinar

Rinichii si plamanii sunt principalele organe responsabile de eliminarea aciditatii in exces din corpul nostru. In rinichi acidoza cronica devine mai evidenta – aici se depoziteaza acidul uric care poate forma pietre la rinichi. Cauza se afla in hrana ingerata – alimente cu nivele inalte de purine, cum ar fi carnea rosie, pestele, carnea de pui. Purinele sunt descompuse de corp in acid uric, care se cristalizeaza in pietre la rinichi, atunci cand urina este predominant acida, avand un PH sub 5.5.

Daca urina este alcalina – lucru care se poate obtine band apa alcalina si avand o dieta alcalina sau neutra – atunci acidul uric nu va cristaliza in pietre la rinichi. De fapt, cristalizarea acidului uric ameninta nu numai rinichiul ci si intregul tract urinar, inclusiv organele sexuale.

Acidoza metabolică, gută, artrita, osteoporoza şi scleroza multiplă

La inceput, corpul va incepe sa foloseasca calciul depozitat in oase pentru a neutraliza toxinele care insotesc conditia prelungita de aciditate in tesuturi. Calciu intra in sange, care devine astfel mai putin acid. In acelasi timp calciul este depozitat in vasele capilare din maini, picioare, incheieturile degetelor si genunchi, o conditie numita guta. Astfel, micsorand rezervele de calciu din schelet, oasele noastre pot deveni fragile, dand nastere unei conditii numita osteoporoza.

Mai mult, in timp ce acidoza metabolica descompune tesuturile corpului si slabeste celulele, ea poate facilita instalarea unor boli precum arterita si scleroza multipla, boli autoimune ce se caracterizeaza prin descompunerea tesuturilor corpului. Asa cum a fost descris mai sus, acidoza metabolica dezechilibreaza organismul si alarmeaza sistemul imunitar. Daca conditia persista, chiar sistemul imunitar poate fi dezechilibrat, ceea ce poate da nastere bolilor autoimune.

Putem opri rapid acidoza metabolica schimbandu-ne dieta, stilul de viata si modul de gandire. Dar de indata ce tesuturile nervilor sunt atacate – ca in scleroza multipla – sau incheieturile – ca in artrita reumatoida – calea catre imbunatatirea sanatatii este mult mai lunga si mai dificila.

Acidoza metabolică şi bolile cardiovasculare

Pentru ca sistemul nostru cardiovascular sa functioneze corect, PH-ul plasmei sangelui trebuie sa fie usor alcalin, incadrandu-se intre 7.35 si 7.41. Dar daca permitem ca sa scada sub valoarea PH-ului de 7.35 , tesutul muscular din peretele interior al arterelor, venelor si al inimii, va fi atacat. In plus, fata de amenintarea nivelului crescut de colesterol, o aciditate cronica ameninta sa corodeze chiar tesutul corpului, asa cum „acidul mananca marmura”. Astfel, acidoza metabolica ca o conditie cronica, deschide drumul pentru arterioscleroza, presiune marita si faciliteaza acumularea placilor de colesterol pe peretii vaselor sanguine.

Acidoza metabolică şi acumularea plăcilor de colesterol

Acidoza metabolica schimba chimia din vasele de sange, determinand ca LDL (colesterolul rau care cauzeaza bolile cardiovasculare) sa se depuna intr-un ritm accelerat. In plus, se faciliteaza si depozitarea metalelor grele si a altor poluanti impreuna cu colesterolul. Asta este in legatura cu activitatea de curatare efectuata de ficat (chelare) mentionata mai inainte. Aceste conditii combinate duc la cresterea placilor in vasele de sange, care nu pot fi reduse doar prin micsorarea cantitatii de colesterol in hrana, ci necesita masuri de reducere a aciditatii hranei.

Acidoza metabolică poate cauza presiunea sanguină mare

Daca corpul se afla intr-o prelungita conditie de aciditate, vasele de sange de la periferie pot fi contractate, in timp ce arterele pot deveni dilatate. Asta inseamna ca inima trebuie sa munceasca mai intens pentru a pompa sangele in tot corpul, in timp ce circulatia din vasele de sange de la periferie este restransa, in artere presiunea creste. Asta este un risc serios pentru sistemul nostru cardio vascular, fiind foarte dificil de controlat, crescand riscul atacului de cord si a tahicardiei.

Acidoza metabolică, radicalii liberi şi vatamarea ADN-ului

Acidoza metabolica accelereaza vatamarea peretilor celulelor si a structurilor membranelor intracelulare de catre radicalii liberi, astfel distrugerea celule, iar vatamarea ADN-ul ducand la imbatranirea prematura. Simptomele sunt: riduri, decolorarea pielii, scaderea vederii, disfunctionalitatea sistemului hormonal, slabirea memoriei si multe altele. Sinteza corecta ADN – ARN necesita un mediu chimic care nu este acid. Daca PH mediului este prea mic, regenerarea celulara este inhibata si celulele pot degenera sau chiar deveni maligne. Toate acestea pot fi accentuate daca luam in considerare ceea ce s-a spus despre bacterii si ciuperci, care sunt intotdeauna gata sa atace celulele sanatoase.

O SCURTA LISTA CU ALIMENTE CARE CREEAZA ALCALINITATE SI ACIDITATE

O dieta echilibrata contine:

70-80% hrana alcalina – lactate, fructe, vegetale proaspete

10-15% hrana acida proteine – carne, branza, peste, oua, nuci

10-15% hrana acida carbohidrati – miere, cartofi copti, curmale, paine din faina integrala, melasa, banane, unt, ulei

Copii in perioada de crestere si adultii sub 40 de ani, au nevoie de valorile mai ridicate de hrana acidă. Adultii peste 40 ani ar trebui sa consume hrana alcalina la nivelul cel mai ridicat.

Nota: nu apar probleme de lipsa de calciu daca se consuma hrana alcalina bogata in verdeturi.

Este indicat sa se consume apa filtrata alcalina.

HRANA CARE CREEAZA ALCALINITATE

Legume proaspete: Anghinare, asparagus, avocado, muguri de bambus, fasole pastai, sfecla, muguri de soia, varza (normala, rosie, acra), morcovi, telina, arpagic, castraveti, andive, usturoi, verdeturi, ridichi, napi, praz, salata verde, ceapa (unele tipuri), patrunjel, pastarnac, mazare proaspata, ardei, broccoli, dovlecei, conopida, vinete, cartofi noi (rosii), cartofi dulci, dovleac, spanac crud, urzici, muguri (toate tipurile), rosii galbene, nasturel, ridichi, paprika.

Fructe proaspete: Mere golden, caise, fructe de padure inchise la culoare, cirese (soiul bing), grepfrut roz, struguri (soiul flame&concord), lamai coapte, mango, kiwi, pepeni (toate tipurile), papaya, fructul pasiunii, piersici (doar o varietate), pere (soiul bosc-japonez) , gutui.

Nuci proaspete: Cashew, macadamia, pecan, migdale proaspete, alune de pamant, seminte de dovleac, miez de nuca, susan.

Faina: mei, ovaz, secara, gris, soia, hrisca.

Amidon si zahar: Fasole (soiul pinto), linte, roscove, malai, boabe de soia, popcorn (galben), sirop de artar (pur), produse de patiserie din faina alcalina, mazare verde uscata, orez integral, orez basmanti, paste fainoase din orez integral.

Proteine: avocado (copt), unt, branza (din lapte de capra), carne de gaina, rata, peste (alb, pastrav), crabi, lapte de capra proaspat, lapte proaspat, iaurt proaspat, lapte de soia, orez sau migdale, unt de migdale, tahini de susan, seminte incoltite.

Diverse: roscove, ciocolata amara, bauturi din plante, ceai din plante, ulei de masline presat la rece, ulei de susan, aloe vera, menta, sofran, salvie, cimbru piper(dulce, pimento), cuisoare.

HRANA CARE CREAZA ACIDITATE

Legume proaspete: varza de bruxell, salata verde (soiul iceberg), ciuperci, cartofi, ridichi, spanac gatit, rosii.

Fructe proaspete: mere (rosii si verzi), banane, cirese (deschise la culoare), curmale, smochine, grepfrut alb, struguri (soiul thompson), lamai culese verzi, nectarine, portocale, mandarine, pere (soiul barlett), piersici (cele mai multe soiuri), ananas, prune, stafide, rubaba, capsuni, tangerine.

Nuci: migdale uscate, seminte de pin, fistic, nuci (soiul negre si englezesti), naut, nuca de cocos

Amidon si zahar: piure de banane, orz, tarate, paine de graham, paine de secara, paine alba, cereale ambalate, fulgi de porumb, crackersi din faina alba, gogosi, sosuri, boabe uscate (cele mai multe), faina, miere, gem, melasa, produse de panificatie din faina alba, alune, cartofi cu coaja maro, zahar, conservanti, paste fainoase din faina alba, siropuri, tapioca, vafe.

Faina: orez alb, orz, amidon din cartofi, faina de grau.

Proteine: avocado necoapte, cashew, cascaval, branza topita, smantana, lapte pasteurizat, iaurt cu conservanti, inghetata, margarina, crabi, oua, peste (roz, somon, crap, caviar, hering, macrou, sardine), alune, linte, carne de vaca, porc, vitel, oaie, pui, curcan, carne de vanat, porumbel, organe, masline (inclusiv verzi), unt de arahide, creveti, raci, scoici, ciuperci.

Diverse: hrana preparata si conservata tinde sa fie acida, alcool, bere, indulcitori artificiali, cafea, ceai (negru, verde), medicamente, uleiuri hidrogenate, piper (alb, negru), sare, cicoare, maioneza, ketchup, zahar, dulciuri, guma de mestecat.